Editura Societății Muzeului Ardelean îndeplinește mai multe funcții importante. Pe de o parte asigură posibilitatea ca rezultatele științifice maghiare din România să apară în limba maghiară; în același timp depune eforturi pentru ca abstractele celor mai importante publicații să devină accesibile și în limba română și engleză sau germană. Datorită extinsei sale rețele de colaboratori, printre autorii săi se regăsesc nu numai cercetători din România, ci și din Ungaria și din alte țări, care preferă din ce în ce mai mult să publice în instituția noastră unde beneficiază de o bună infrastructură și unde apar ediții de înaltă calitate. Colaboratorii imdediați ai editurii sunt cadre didactice universitare, cercetători cu doctorat, munca lor fiind ajutată de recunoscuți lectori de specialitate. Editura face parte din Societatea Muzeului Ardelean, cu profil academic; ca urmare, publicațiile se integrează în structura instituției: departamentele ei cu diferite profiluri științifice asigură fundalul științific publicațiilor noastre care aparțin științelor umane, sociale, tehnice, naturale, medicale și media. Pe lângă scrierile monografice acordăm mare atenție edițiilor de surse primare, publicării de lexicoane și materiale auxiliare; în același timp considerăm foarte importante și volumele noastre de conferință, deoarece credem că în ele se poate surprinde starea actuală a gândirii științifice aflate în continuă schimbare. Dintre revistele noastre Muzeul Ardelean este unul dintre cele mai importante foruri ale cercetării științifice maghiare din România și de pretutindeni.

Istoric

Încă din anii 1860 Societatea Muzeului Ardelean a publicat în ediţie proprie lucrările ştiinţifice care au rezultat din prelucrarea propriilor colecţii, şi a editat mai multe reviste. Corespunzător structurii Societății, studii care explorau mai multe domenii științifice au stat la bazele fiecărei serii în parte, publicațiile prezentând cele mai noi rezultate științifice din domeniile filologiei, științelor medicale și naturale. În 1990, odată cu reînceperea activităţii ştiinţifice, Societatea a readus la viață şi activitatea de editură.

Editura a dorit pe de o parte să continue tradiția editorială de odinioară, motiv pentru care a relansat mai multe serii și reviste care fuseseră suspendate timp de aproape cincizeci de ani; în același timp, ținând pasul cu restructurarea științelor, a elaborat și conceptul unor serii noi.

SMA a fost cea care și-a asumat editarea publicației monumentale a lui Szabó T. Attila, Erdélyi magyar szótörténeti tár(Dicționarul istoric-etimologic al lexicului maghiar din Transilvania). O parte importantă a activității de editură o reprezintă publicarea surselor istorice ale Transilvaniei. Cele patru volume substanțiale (IV-VII) din seria nouă a Székely Oklevéltár (Diplomatarul Secuiesc) reprezintă cea mai prestigioasă publicație a SMA în domeniul surselor istorice. Catagrafiile secuiești generale și militare se numără pintre sursele primare fără pereche ale întregii istorii europene din secolele al XVI-lea — al XVII-lea datorită faptului că din perioada anterioară recensămintelor capii familiilor sau chiar toată populația de sex masculin din întregul Ținut Secuiesc au fost recenzați pe localități, iar în cadrul acestora în ordinea straturilor sociale. Seriile Erdélyi Történelmi Adatok (Date Istorice din Transilvania), respectiv Erdélyi Nemzeti Múzeum Levéltára (Arhiva Muzeului Național Ardelean) oferă posibilitatea publicării lucrărilor de explorare a surselor primare care se desfășoară în institutul de cercetare al SMA. În aceste serii apar importante surse istorice, cum sunt cărțile regale ale principilor transilvăneni, protocoalele de capitlu, sau inventarele arhivelor anumitor familii transilvănene.

 

În 1991 editura a relansat revista intitulată Erdélyi Múzeum (Muzeul Ardelean), care de atunci apare în patru numere pe an, aceasta fiind unul dintre cele mai importante foruri ale gândirii științifice umanistice din Transilvania. Orvostudományi Értesítő (Buletin Medical), Múzeumi Füzetek (Caietele Muzeului), anuarul arheologilor, Dolgozatok az Erdélyi Múzeum Érem- és Régiségtárából (Studii din Colecția de Numismatică și de Antichități a Muzeului Ardelean) precum și nou-lansatul Acta Materialia Transylvanica apar de asemenea fără întrerupere.

 

Editura publică numeroase serii, printre care ne ocupăm cu predilecție de câteva.

 

Societatea Muzeului Ardelean publică revista Erdélyi Múzeum din anul 1874. În anii 1900 articolele mai importante din revistă au apărut şi sub formă de extrase care ulterior au fost publicate şi ca volume independente. Din anii 1930 aceste serii de ediţii speciale ale articolelor au fost intitulate Erdélyi Tudományos Füzetek, titlu dat de György Lajos. Din anul 1941 Szabó T. Attila a devenit editorul seriei şi a îndeplinit acest rol până în anul 1947, cînd a apărut numărul 208. Schimbarea de editor nu a însemnat şi schimbarea concepţiei; în această perioadă ca temă principală a articolelor apar, pe lângă etnografie, literatura şi lingvistica. În seria Erdélyi Tudományos Füzetek, relansată din 1991, Dávid Gyula a schimbat concepţia iniţială. Publicaţia s-a delimitat de revista Erdélyi Múzeum şi a devenit din ce în ce mai voluminoasă, apărând şi scrieri monografice. Astăzi în această serie sunt publicate volumele profesorilor universitari, teze de doctorat susţinute recent şi reeditate sau lucrări ale cercetătorilor Societăţii Muzeului Ardelean. Seria are ca teme istoria, istoria literaturii, lingvistica şi etnografia. Volumele se bucură de o mare popularitate atât pe piaţa locală, cât şi pe cea din străinătate, dat fiind că prelucrează în general teme legate de Transilvania abordate prin metode noi de cercetare, devenind astfel bibliografia de bază a cercetărilor umaniste de specialitate.

 

Seria Emberek és kontextusok (Oameni şi contexte) a fost înfiinţată în 2008. Ea poate fi considerată un atelier/for al cercetărilor de etnologie şi antropologie.

Tematica acestor cercetări este următoarea: 1. Rolul individului în preluarea, utilizarea şi transmiterea culturii, 2. Contextul utilizării culturii, 3. Cariera şi biografia maeștrilor populari şi a categoriilor legate de viaţa ţărănească/rurală (dascăli, preoţi, medici, ingineri), influenţa lor asupra lumii populare, 4. Apariţia, domesticarea şi utilizarea scrisului şi a mass mediei în cultura cotidiană, 5. Mentalităţi şi influenţe între mentalităţi (superstiţii, religie).

Între 2008–2020 în această colecţie au fost publicate 16 volume. Fiecare dintre aceste volume investighează şi analizează surse necunoscute, inedite şi particulare. Seria de volume este un experiment de popularizare a surselor prelucrate, precum şi a metodologiei de cercetare (explorare şi analiză). Dincolo de studiul monografic din volum, cititorii au la dispozitie datele (texte inedite, interviuri) explorate şi prelucrate de autori. Astfel, cititorii volumelor pot urmări în paralel sursele primare şi analiza lor de către autori.

Volumele publicate conţin analize în următoarele domenii: memoriale ţărăneşti, manuscrise ale autorilor autodidacţi (însemnări ţărăneşti), naraţiuni populare, biografii şi naraţiuni biografice ale dascălilor, naraţiuni legate de boli şi vindecări, naraţiuni despre deochi şi vrăjitori, utilizarea scrisului în viaţa cotidiană, aparatul de fotografiat şi camera de luat vederi în viaţa cotidiană, însemnări de călătorie ale vizitatorilor salinelor din Transilvania, cultul unui primar.

 

Seria Letöltés (Descărcare) are o comisie științifică puternic ancorată în educația universitară, iar editorii sunt membri a două departamente recunoscute în domeniu, Departamentul de Comunicare, Relații Publice și PR al Universității Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, respectiv Departamentul de Științele Media și ale Comunicării de la Universitatea din Pécs. 

Editorul-șef al seriei este Keszeg Anna.

În anul 2014 Societatea Muzeului Ardelean și Departamentul de Comunicare, Relații Publice și PR al Universității Babeș-Bolyai au lansat în comun o serie de carte. În seria intitulată Letöltés apar studii din domeniile științelor media și de comunicare, precum și ale cercetării culturii populare. Printre obiectivele ei se numără comunicarea rezultatelor cercetărilor de științe ale comunicării și media care iau ființă pe teren lingvistic maghiar, dar nu exclusiv în limba maghiară.

În acest sens, seria completează o lacună, deoarece în prezent nu există o serie de carte maghiară care să-și asume reprezentarea în întregime a științelor media și de comunicare. Seria urmărește să stimuleze explorarea culturii media contemporane a bazinului carpatin, aducerea ei la cunoștință, respectiv prezentarea publică a acelor proiecte științifice care se ocupă de această problematică. Istoria mediei și a comunicațiilor maghiare este de asemenea un domeniu prioritar. Istoria mediilor nu este explorată sistematic, iar noi dorim să încurajăm analizele asupra acelor aspecte istorice care sunt inspirate de expertiza contemporană a teoriilor media și a științelor comunicării. Obiectivul seriei este să demonstreze autonomia disciplinară a științelor media și de comunicare, și să arate punctele de legătură cu alte discipline ale științelor sociale. De prioritate are parte și traducerea literaturii internaționale de specialitate, precum și editarea de cursuri universitare și manuale. Dat fiind că baza de legitimitate a acestui domeniu științific este încă dată de prezența ei universitară, publicarea de manuale, cursuri, materiale didactice auxiliare de calitate se numără de asemenea printre obiectivele noastre.

 

 

 Seria de publicații intitulată Erdélyi Történelmi Adatok a fost inițiată în 1855 de contele Mikó Imre (1805–1876), fondatorul SMA, cu scopul de a contribui la scrierea modernă a istoriei Transilvaniei prin culegerea, explorarea și aducerea în plan public a materialului istoric primar. Mikó Imre însuși a editat și publicat primele trei volume (începând cu cel de-al treilea au colaborat și alții). Începând cu cel de-al patrulea volum președintele de atunci al SMA, Mikó Imre, a desemnat Muzeul Ardelean responsabil cu lucrările de editare, mai precis în cadrul acestuia pe Szabó Károly (1824–1890), bibliotecarul SMA. Al patrulea volum a apărut în 1862, în editarea lui Szabó Károly. Așadar, SMA a devenit editura acestei serii de publicații de la acea dată.

Începând cu anii 2000 ETA s-a extins cu noi volume, mai exact, cu subserii, deoarece direcția de până atunci, de a considera fiecare publicație sau eventual unul-două caiete ca volume separate, nu mai putea fi susținută. De aceea în prezent nu mai gândim în volume, ci în subserii, așadar numerele romane desemnează subserii, nu volume. Corespunzător, cărțile regale ale principilor transilvăneni formează subseria VII, protocoalele capitlului transilvănean, subseria VIII; protocoalele comitatelor transilvănene din perioada principatului, subseria IX; iar protocoalele conventului din Cluj-Mănăștur din perioada principatului, subseria X. Cu aducerea în plan public a surselor primare se ocupă în parte colaboratorii Institutului de Cercetare al SMA, în parte specialiștii autohtoni și din Ungaria aflați în strânsă relație cu institutul. Importanța acestor lucrări de comunicare a surselor primare constă în faptul că pun la dispoziția istoricilor și a cercurilor mai largi de persoane interesate, dar care nu beneficiază de cunoștințe paleografice și de limba latină, surse primare care fuseseră scrise în limbile uzuale Transilvaniei de odinioară.

Seria a fost editată până în 2008 de profesorul Jakó Zsigmond, iar din 2018, de la apariția primului volum din protocoalele conventului din Cluj-Mănăștur din perioada principatului, responsabilitățile de editor au fost preluate de Fejér Tamás, colaborator al Institutului de Cercetare al SMA.

 

 

În noua serie Erdélyi Helynévtár (Toponime din Transilvania) dorim să publicăm toponimele diferitelor regiuni din Transilvania, atât cele actuale, folosite și în prezent, cât și cele vechi, datând din secolele al XVI-lea - al XIX-lea. În publicarea și prelucrarea surselor lingvistice metoda urmărită este cea stabilită de Szabó T. Attila, fondatorul școlii de cercetare onomastică din Transilvania. Primul volum din această colecție a văzut lumina tiparului în primăvara anului 2020 cu titlul Aranyos vidékének helynevei (Toponimele din regiunea Arieșului).

 

În seria de carte Erdélyi drámatéka (Colecția de Teatru Transilvănean) apar prețioase opere de teatru sau traduceri ale unor opere de teatru compuse de autori transilvăneni din perioadele mai vechi ale istoriei dramaturgiei maghiare și până în zilele noastre: tot atâtea creații rămase în manuscris sau tipărite, dar lăsate uitării în mod nemeritat. Fiecare text dramaturgic este urmat fără excepție de un studiu explicativ, ocazional de o anexă cu imagini.

 

După anii ’90 editura a făcut o inovație semnificativă prin faptul că a asigurat prin serii noi o platformă pentru publicarea rezultatelor cercetărilor din domeniul științelor tehnice. Pe când seria Műszaki Tudományos Füzetek (Caiete de Științe Tehnice) își asumă, prin publicarea celor mai noi rezultate științifice, și dezvoltarea limbajului de specialitate maghiar în domeniu al științelor tehnice în limba maghiară, seria Tudomány- és Technikatörténeti Füzetek (Caiete de Istoria Științei și a Tehnicii) a debutat cu explorarea patrimoniului tehnic transilvănean, iar în viitor va include și studii de istoria științei.

 

În continuă desfășurare este și publicarea de importante materiale auxiliare, lexicoane (în special Romániai Magyar Irodalmi Lexikon) și bibliografii de mare ajutor în cercetarea științifică, angajamentul nostru cel mai recent fiind publicarea Moldvai magyar tájnyelv szótára (Dicționarul graiului maghiar din Moldova).

 

Pe lângă aceste serii, numărul lucrărilor apărute în volume independente rămâne semnificativ, iar printre acestea se regăsesc studii din domeniul literaturii, sociologiei, istoriei, științelor naturale, medicinei, a căror contribuție științifică este deosebit de importantă. 

Nivelul științific al publicațiilor este asigurat, după caz, de lectori de specialitate solicitați în acest scop.