Varga P. Ildikó (1977) este lector universitar la UBB, Departamentul de Literatura Maghiară. A terminat studiile în 1999 la UBB, Facultatea de Litere, secția maghiară-finlandeză, iar masteratul la Istoria Bisericii Protestante a Facultății de Teologie Reformată, UBB în 2001. Între 2002-2009 a fost doctorand la Școala Doctorală de Hungarologie, UBB. Tema tezei de doctorat a fost Recepţia Kalevalei în literatura maghiară, având subtitlul Traducerile complete în limba maghiară ale epopeii finlandeze.  Domeniile de cercetare sunt: teoria și istoria traducerii, relațiile interculturale și interstatale între Ungaria și Finlanda (1880-1945). Pe aceste teme a publicat numeroase articole și studii. În 2017 a apărut volumul de 600 scrisori scrise de Béla Vikár (1859-1945), al doilea traducător în limba maghiară a epopeii finlandeze, Kalevala. Volumul cuprinde cca. 580 scrisori nepublicate, note și comentarii pentru fiecare scrisoare, traducerile în limba maghiară ale scrisorilor scrise în limba finlandeză, germană și franceză. Aceste scrisori contribuie cu informații noi privind relațiile culturale între Finlanda și Ungaria.

Cu burse ale Centre for International Mobility, Finlanda a avut posibilitatea de a cerceta în arhivele finlandeze, iar cu burse oferite de Academia Maghiară în arhivele din Ungaria. Un semestru a predat la Universitatea din Helsinki, secția maghiară.
Email:  ildikovus @ yahoo.com

Conferenţiar universitar la Catedra de Etnografie şi Antropologie Maghiară a Universităţii „Babeş-Bolyai“. Născut în 1959 la Sâncrăieni, a absolvit secţia de limba şi literatura maghiară şi rusă în 1983. În 1999, a obţinut titlul de doctor cu lucrarea Moldvai csángó archaikus népi imádságok. Archetipikus szimbolizáció és élettér [Rugăciuni arhaice populate ale ceangăilor din Moldova. Simbolizare arhetipală şi spaţiu vital] la Catedra de Limba şi Cultura Maghiară a Universităţii „Babeş-Bolyai“. Domeniul principal de cercetare: religiozitatea populară, în primul rând cultura sacrală a ceangăilor din Moldova. Domeniul de specialitate: genurile literare ale folclorului sacral al ceangăilor din Moldova, în primul rând rugăciunile populare apocrife. Autorul mai multor volume în domeniul etnologiei religiilor.

Volume publicate: Gyöngyökkel gyökereztél. Gyimesi és moldvai archaikus imádságok. [Te-ai înrădăcinat cu perle. Rugăciuni arhaice din Valea Ghimeşului şi din Moldova] Miercurea Ciuc, Pro Print, 1995. (ediţia a 2-a, 1996.); Keletnek megnyílt kapuja. Néprajzi esszék. [S-au deschis porţile Estului. Eseuri etnologice] Kolozsvár, KOM Press Korunk Baráti Társaság, Ariadné Könyvek, Cluj-Napoca, 1996. (ediţia a 2-a: Miercurea Ciuc, Pro Print, 2000.); Csapdosó angyal. Moldvai archaikus imádságok és életterük. [Îngerul ucigaş. Rugăciuni populare ceangăieşti şi contextul lor] Miercurea Ciuc, Pro Print, Krónika Könyvek, 1999.; Aufgetan ist das Tor des Ostens. Volkskundliche Essays und Aufsätze. [S-au deschis porţile Estului. Eseuri etnologice] Miercurea Ciuc, Pro Print, 1999.; Eleven ostya, szép virág. A moldvai csángó népi imák képei. [Sacrament viu, floare frumoasă. Imagini în rugăciunile populare ale ceangăilor din Moldova] Miercurea Ciuc, Pro Print Kiadó, Krónika Könyvek, 2000.; Nyiss kaput, angyal! Moldvai csángó népi imádságok. Archetipikus szimbolizáció és élettér. [Deschide-ţi poarta, înger! Rugăciuni populare ceangăieşti. Simbolizaţie arhetipală şi context] Budapesta, Püski, 2001.; Folklórszimbólumok. [Simboluri în folclor] Cluj-Napoca, Asociaţia Etnografică „Kriza János “ – Catedra de Etnografie şi Antropologie Maghiară a Universităţii „Babeş-Bolyai“, 2006.; Szimbolikus formák a folklórban. [Forme simbolice în folclor] Budapesta, Kairosz, 2007.; Elejtett szavak. Egy csíki székely ember nyelve és világképe. [Cuvinte pierdute. Conceptele despre lume şi limbajul unui om secuiesc din Ciuc] Miercurea Ciuc, Bookart, 2008.

Email:  tanczosvilmos @ yahoo.com

Profesor de filozofie, născut la Sovata în 1953. A obţinut diploma de licenţă în filosofie la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca în 1976. Doctor în filosofie. Începând cu 1992, a desfăşurat activităţi didactice la Universitatea „Babeş-Bolyai“, iar din 2004 este profesor universitar al aceleiaşi universităţi. În prezent, şeful Catedrei de Filosofie Sistematică.

Domenii de specialitate: semiotică, teoria cunoaşterii, hermeneutică, filosofia limbajului şi a culturii.

Membru în comunităţi ştiinţifice: preşedintele Societăţii Bolyai, membru al Societăţii Muzeului Ardelean, al Societăţii Maghiare de Filosofie, al Comitetului Academic din Cluj-Napoca şi al Corporaţiei Publice a Academiei Maghiare de Ştiinţe.

Activitate de redactor: Erdélyi Múzeum, redactor de specialitate pentru domeniul filosofie; membru în comitetul redacţional al revistei de filosofie Kellék şi al revistei online Journal for Study of Religions and Ideologies.

Studiile, eseurile, recenziile şi articolele sale ştiinţifice au apărut în reviste şi volume de conferinţă din România şi Ungaria.

Studii majore: A tényprobléma és megközelítései [Problema faptului ştiinţific şi posibilităţile sale de abordare] (1989); Egy kisebbségi létparadoxon értelmezési szintjei [Nivelele interpretative ale unui paradox existenţial minoritar] (2002); A módszerprobléma – hermeneutikai megvilágításban [Problema metodei în viziune hermeneutică] (2002); Közelítések az értelmező vizsgálódáshoz [Apropieri de investigaţia interpretativă] (2006); A megértés folyamata [Procesul comprehensiunii] (2006); Szöveg és tapasztalat határán [La graniţa dintre text şi experienţă] (2007); A liberális hagyomány értelmezési horizontjai a két világháború közötti romániai magyar kultúrában [Orizonturile de interpretare ale tradiţiei liberale în cultura maghiară din România din perioada interbelică] (2008).

Volume publicate: Paradox (tudat)állapotok [Stări de conştiinţă paradoxale] (1996); A nemzedékváltás szerepe a kultúrában [Rolul schimbului de generaţii în cultură] (1999); Filozófiai szemiotika [Semiotică filosofică] (1999); Kisebbségi létproblémák [Probleme ale condiţiei de minoritar] (2000); Egy létparadoxon színe és visszája [Laturile unui paradox existenţial] (2003); Az értelem értelméről [Despre sensul sensului] (2003); Fiinţa generaţională şi destinul culturii (2003); A megértés csodájáról [Despre miracolul comprehensiunii] (2006); Bevezetés a hermeneutikába [Introducere în hermeneutică] (2007).

Email:  veress_k @ yahoo.com

 

Kinga Papp (1983) este cercetător la Institutul de Cercetare Jakó Zsigmond din cadrul Asociației Muzeului Ardelean. În 2006 a absolvit Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea latină-maghiară. În 2007 a finalizat studiile de masterat în Literatură și Societate la aceeași universitate. Între 2009-2011 a fost doctorandă a Școlii Doctorale de Hungarologie a UBB, iar în 2012 a obținut titlul de doctor. Domeniul său principal de cercetare este literatura maghiară veche; se concentrează în mod particular pe utilizarea scrisului, auto-reprezentarea și corespondența privată a nobililor transilvăneni în perioada premodernă; scrisul femeilor, istoria scrierii și a lecturii în epoca premodernă, subiecte despre care a publicat mai multe articole și o carte (Tollforgató Kálnokiak, EME, Cluj-Napoca, 2015). O parte din rezultatele sale profesionale se bazează pe cercetări arhivistice în Transilvania și Ungaria. Din 2014, este secretar de redacție al editurii EME și editoare a mai multor volume.
E-mail: papp.kinga@eme.ro