„Muzeul Ardelean“ (Erdélyi Múzeum) a fost, la origine, revista preşedinţiei şi a primei secţii ştiinţifice a Societăţii Muzeului Ardelean (Erdélyi Múzeum-Egyesület). Revista a fost fondată în anul 1874 de către lingvistul şi istoricul Henrik Finály, evocând prima revistă culturală în limba maghiară din Transilvania, „Muzeul Ardelean“ al lui Gábor Döbrentei, şi oferind un spaţiu larg tuturor domeniilor ştiinţifice, cu excepţia „teologiilor confesionale şi al politicii actuale“. Cu această ocazie, revista ştiinţifică a creat un forum ştiinţific pentru publicarea rezultatelor de cercetare ale profesorilor Universităţii din Cluj, înfiinţată cu doi ani în urmă. Ultimul număr din primul volum al revistei a apărut în 1917, iar noua serie, cu apariţia lunară a revistei, a fost lansată în 1930, sub coordonarea Lajos György, urmând ca din 1941 revista să apară sub conducerea lui Attila Szabó T. Această serie s-a încheiat cu volumul LII în anul 1947 şi reprezintă până în zilele noastre o sursă de o valoare deosebită datorită culegerii de date pozitiviste, prelucrarea atentă a datelor şi forma de comunicare accesibilă. Prin intermediul revistei, din ce în ce mai mulţi lingviştii, istorici ai literaturii, arheologi, istorici, jurişti şi etnografi au contribuit la dezvoltarea ştiinţelor şi a conştiinţei naţionale maghiare.
Ultima şi cea mai nouă serie a revistei „Muzeul Ardelean“ şi-a început apariţia odată cu reluarea activităţii de către Societatea Muzeului Ardelean. Coordonatorii revistei au fost, la începutul anilor ’90, Samu Benkő, Elek Csetri şi Árpád Antal. Redactorul-şef între 1999-2022 a fost Gyöngy Kovács Kiss. În unele perioade, din motive preponderent financiare, revista apare sub forma a două numere comasate, 1–2, respectiv 3–4.
În ceea ce priveşte concepţia editorială a revistei, aceasta urmăreşte, în linii mari, cea a primei serii, reprezentând un forum şi, cu o deschidere mai largă, o punte de legătură între publicarea ştiinţifică în limba maghiară din Transilvania şi cea din alte zone geografice. În centrul concepţiei editoriale se află aliajul dintre tradiţia europeană şi tradiţia ardeleană, sub forma unor obiective precum cunoaşterea de sine, dialogul interetnic, promovarea programului integrării europene, consolidarea sistematică a legăturilor dintre culturile naţionale ale regiunii. Potrivit intenţiilor editoriale, revista doreşte să servească, în calitatea ei specifică de revistă şi de instituţie proprie a unei minorităţi naţionale, orientarea spirituală a cititorilor şi europenismul. În paginile revistei apar în special studii din domeniul istoriei, ştiinţelor literaturii, filologiei, lingvisticii, etnografiei şi filosofiei. Printre autorii revistei se numără, şi după 1990, reprezentanţii cei mai de seamă ai vieţii ştiinţifice din Transilvania şi din întregul Bazin Carpatic. În acelaşi timp, revista oferă un spaţiu de publicare şi pentru studenţii maghiari de la universităţile clujene şi, în general, cele transilvănene, precum şi masteranzilor şi doctoranzilor maghiari. Majoritatea membrilor în redacţia revistei predau şi la universitate.
Structura revistei: blocul tematic central, rubrici: Atelier, Comunicatele Societăţii, Recenzii, In memoriam. Textele publicate în blocul tematic central al „Muzeului Ardelean“ sunt însoţite de rezumate în limba engleză, iar cuprinsul apare în trei limbi.
Revista „Muzeul Ardelean“ apare într-un număr de 300 de exemplare.
|
